Wednesday, January 06, 2016

Mălăieş în călcăieş. Hai treacă-meargă. Dar smoc de flori pe subsuori?


Sau „Pentru cine nu se epilează femeile iarna?”

- Cum mai merg afacerile cu salonul, mă?, întreb un prieten, proprietar de salon de înfrumuseţare, tuns, coafat, tăiat unghii, pilit, smult păr şi alte asemenea.
- Bă, nu prea bine, e iarnă, nu prea mai vin femeile la înfrumuseţat. Adică, vin, de sărbători să-şi facă părul, să se coafeze, dar doamna Geta la cosmetică şomează. Iar la unghii, doar manichiura mai mişcă, pedichiura e in cizme, vine halucinant răspunsul tovarăşului.

Adică femeile române nu se epilează iarna? Şi folosesc termenul general „române” pentru că mi-e greu să cred că fix clientele fidele ale salonului patronat de amicul meu au acest obicei. Da, din câte se pare, lucrurile stau fix aşa. Vara, fustele scurte obligă la chinuri venite parcă din perioada inchiziţiei. Picioarele trebuie să lucească, musca de se aşează să păţească fractură dublă de tibie şi peroneu. Cum iarna nici muşte nu sunt...

Nu aş vrea totuşi să intru mai „adânc” în problemă şi să mă refer şi la epilarea inghinală. E o chestiune care ţine de fiecare cuplu în parte. Sau trio, na. Dar aş vrea să mă aplec un pic către extremităţile membrelor inferioare ale sexului frumos, şi anume labele. Credeţi-mă, labe este pluralul corect, celălalt e mai sus. Adică femeile nu îşi mai fac pedichiura iarna pentru că au picioarele în ghete şi nu în sandale? Îmi şi închipui prin martie cum unghiile încolăcite precum ale budiştilor cu bărbi lungi de rasta cum sparg pielea botinelor şi ies la iveală precum vestitorii primăverii. Sau poate folosesc acasă cleştii de tăiat viţa de vie ale soţilor? Dar călcâiele? Mă îndoiesc că lucrurile ar sta precum în capra cu trei iezi, mălăieş în călcăieş, ci mai degrabă parmezan (bucată întreagă) în călcăieş. Hai că nu mai merg mai departe, că îmi atrag antipatii. Şi nici nu mai fac referiri la continuarea zicerii caprei „smoc de flori pe subsuori”.

Aflu cu ajutorul net-ului că obiceiul epilării provine din antichitate. Şi a ajuns şi la generalul Gabriel Oprea, să-i fie de bine şi să trăiască cosmeticiana soţiei la care cu siguranţă îşi smulge şomoioagele dintre ochi. Femeile romane se epilau aplicând aceeaşi metodă -  ceara fierbinte. Dar grecoaicele... Eee, grecoaicele smulgeau fiecare fir de păr, mai puţin de pe cap, cu un fel de pensetă. Vă daţi seama că o astfel de acţiune, în funcţie şi de pilozitatea femeii, putea dura şi câteva zile? Timp în care perii smulşi la început aveau timp să iasă din nou.

Dar să lăsăm frumuseţile antice şi să ne întoarcem în contemporaneitate. De ce nu se duc româncele iarna la epilat şi pedichiurit (o exista cuvântul ăsta?)? Pentru că nu fac lucrurile astea pentru ele, ci pentru altcineva, ar fi primul răspuns care îţi vine în minte. Dar pentru cine? Pentru partenerii lor? Dacă ar fi pentru ei, atunci se înţelege că ar trebui să le facă pe plac. Şi câţi ciudaţi ar fi în România să-şi dorească maimuţe în pat? Deci, până la urmă pentru cine nu se epilează femeile iarna şi pentru ce ochi au acest obicei aducător de profit amicului meu doar vara? Mi-e greu să accept că şi la acest capitol, femeile românce, dintre cele mai frumoase din lume, cum spune şablonul, ţin cont doar de ochii şi gura lumii.  

No comments: