azi, 22 februarie 2010, mi-am urat singur "happy muiiiiiing day" când m-am dat jos din pat. m-am trezit, m-am spălat pe ochi, pe dinţi, am sărit în ghete şi am purces la drum să o dau pe aia mult visată- rezilierea contractului cu romtelecom. mult spus, pt că nu am contract cu ei, plătind, de 8 ani de când m-am mutat, toate facturile pe numele fostului proprietar al locuinţei. şi mă duc la sediul romtelecom de la poşta vitan. m-am gândit cum o fi ajuns o parte din sediul poştei, societate aflată încă în proprietatea statului, pe mâna romtelecom, societate cică "privatizată" către o altă societate de stat, aflat în moarte clinică în ultima vreme, cel elen, dar mi-am zis "eh, de parcă ar conta?". mazărfacăr, hai la muia cea mare. bă fratelo, şi-au modernizat uşile, termopan pe banii mei. băă, până aici, baaaaniiii meeeeiii. marş de-te dreac cu oile tale. a plecat din gându' meu. eram bucuros. intru. în dreapta 3 ghişee "plăteşte factura", în faţă, "întreabă-mă", sau mă rog, ceva de genul ăsta. zic, ia uite frate s-au modernizat şi aştia, s-a umanizat romtelecomu fix când renunţ io la ei. în stânga ditamai plăsmoiuuuu de neam prost, cât doate zilele, încadrat de alte două mai mici oleacă. toate cu dolce în colţ. peste tot mobilă nouă, scaune deştepte, d'alea cu tapiţ, adică tapiţate, lux ce mai... 'ra-ţi ai dreac. pe baaaaniiii meiiii măă. huo, marş la stână mă. e "muiiiinnnnnguuu day" al meu şi musai tre să fie happy. mă aşez la coada cu "întrebă-mă" la care deservea o tanti surâzătoare şi oarecum draguţă. o băbuţă în faţa mea: "am primit scrisoare asta, cu oferta asta de 10 euro, ce trebuie să fac? să semnez ceva?". "bună ziua", zice zâmbăreaţa. "a, dacă sunteţi de acord nu trebuie să faceţi nimic, deci pentru 10 euro abonament aveţi automat 200 de minute gratuit la orice oră cu nuştiucinecănamreţinut şi apoi după ce se consumă astea mai primiţi 2000 de minute, pe care puteţi să le consumaţi în reţea, între ora 18 şi 8 dimineaţa". io în gându' meu: "mamaieeeee e japcă bre, e pe faţă, zi-le că nu vrei, zi-le bre că nu vrei de-i dreacu' de hoţi, îţi scoate ochii cu 200 de minute pe care le haleşti instant şi apoi îţi dă ce aveai de fapt, gratuit în reţea seara şi noaptea". nu m-a auzit baba, cred că stătea prost cu auzu. "aha, păi bine atunci, că io de 40 de ani numai cu romtelecomu şi nu renunţ, dar dacă doamne fereşte moştenitorul beneficiază de ofertă", mă uluieşte baba. aia, zâmbăreaţa îi zice că moşteneşte şi că o să fie bine, baba bagă scrisoarea de la domnu preşedinte sau cine dracu o fi semnat-o în plic şi pleacă. "bună ziua, cu ce vă pot ajuta?", mi se adresează domnişoara zâmbăreaţă. "aş vrea să reziliez un contract", zic atât de tare încât să audă toată coada. asta îngheaţă "mergeţi la colegele mele vă rog". mie îmi venea să-i zic "vedeţi că v-a rămas nişte zâmbet pe la gură ca în filmele xxx". mă duc la colege şi aştept să me cheme una. mă uit la ele, una fix în faţa mea, doamneeee visu' rău. era machiată parcă în ciuda pulii. picasso cu ale lui culori era mic copil. bă, sorcova vesela frăţică. conturul ochilor pe la jumătatea obrajilor. pleoapele cu roz. ruj roşu sclipicios peste buze. aaaaaa, unghii mov cu modele tribale. băăă, are aripioare d'alea la ochi, chiar visu' rău. mamăăăăăăăăă, fix asta mă cheamă la ea. zic tatăl nostru în drumul spre ea dar nu pot când îmi dau seama că are şi lentile de contact bleu spre mov. horror clar. "bună ziua, am venit să reziliez un contract", cu tupeu zic şi repede, să nu mă pierd în adâncimea ochilor de culoare manelistică. aia nu-mi cere decât numărul de telefon, îl verifică în calculator, după care îmi zice cu voce joasă "doriţi să beneficiaţi de abonament gratuit pentru un an de zile?" "poftimmm? gratis abonamentu' un an de zile?", fac io pe prostu' cu voce tare să audă toţi. "da", zice aia, "nu", zic io. "care ar fi motivul?", întreabă ea. "că vreau să vă văd cu gura plină", aş fi zis io. "bine, zice, reziliem contractul începând cu data de 24 martie", zice ea. "hait, cum martie, azi e 22 februarie, adică mă obligaţi să plătesc încă o lună?" zic io. "nu vă obligăm, dar asta e procedura". aici m-am înfuriat. "domnişoară, vedeţi care e motivul? tocmai procedura dumneavoastră. păi să vă zic. eu nu am niciun contract semnat cu dumneavoastră, şi am venit acum să vă spun că mai plătesc doar o factură. nu două, nu nouă. şi, de vreme ce nu există niciun fel de relaţie între noi, aici mi-am făcut semnul crucii cu limba în cerul gurii, nu mă puteţi obliga să mai plătesc încă o factură". şi i-am zis mai multe, dar nu-mi mai aduc aminte, oricum cert e că i-am făcut faţă cu brio zgripţuroaicei în faţa căreia mă aşteptam să mă pierd. asta scoate colţii, că aşa e la orice abonament, că toţi procedează aşa, că hâr că mâr. nimic frate, n-am cedat, fiţi mândri de mine! băgam şi din alea, pufneam în râs teatral, eram nedumerit, ce dreac io şi alain delon. în tinereţe. până la urmă am pus-o să întrebe un superior ce urmează, pentru că eu am de gând să plătesc doar o factură, ea a zis că nu stă "domnu director" la dispoziţia ei şi că o să primesc probabil răspunsu în scris. mi-a făcut două copii de pe buletin (de la copie, nu de la copil, ţi-am zis că era buhuhuuuu) a scris pe ele "nu e de acord cu perioada de 30 de zile", le-a înregistrat, una mi-a dat-o mie. mi-a zis că o să primesc răspuns în scris. la sfârşit mi-a zis că omeneşte (io eram surprins că ea se vedea om) mă înţelege şi că şi ea are cinci abonamente la care nu poate să renunţe pentru că lucrează la ei. m-a încercat un sentiment de compasiune, dar mi-am revenit când mi-am dat seama că e de la romtelecom.
acu o juma de oră mi-au suspendat linia. să vă fie de bine.
