Oportu nau ie un mitu. Oportu iezişte. Vem conieselu!

Adică - O Porto nao e um mito. O Porto existe. Vem conhecê lo!


La ora 12 fix şi 30 de secunde şi mai fix ţăranii veniţi cu ceapă în Mercado do Balhao scot repede posterele să-şi arate dragostea pentru FC Porto. Vorba aia O Dragao nau ie un mitu...

Dă Doamne să prindă magraonu meu peştişoru de haur că m-am săturat de mirosul ăsta 

Vinul de Porto, mai dulce decât o păpuşă Barbie, îl găseşti şi la peaţă şi la farmacie. Peste tot e mai eftin decât în Ro, cam la juma de preţ

Tari în cocoş portughejii! Şi-l pun pe toate gardurile că au cu ce

Asta e una toilatao de garao centralao de Sao Bento. Frumoasao faianţao e?
O superbă zi însorită în Porto. Până la urmă n-a fost chiar rău, doar vreo 3 din 8
Acum fără mişto, cred că o mare naţie nu are cum să existe fără un sentiment patriotic profund. Mai găseşte cineva în România aşa ceva? Nu că eu l-aş avea
Rufele se spală întotdeauna în familie

După blocuri colorate Marcos, de o iubeste pe Claudia, a ieşit să dea un zar cu baieţii


Un fir de păr crescut pe pieptul oraşului Porto

Locatarul, deşi nu jucase în viaţa lui la loto, câştigase potul cel mare şi plecase pe 13 XIII 2013 într-o vacanţă de 13 zile într-un sejur în cele 13 insule care au aparţinut Portugaliei

O mică plăntuţă cât un sequoia crescută pe un zid

Asta e o carpetă cu Răpirea din serai dar călăreţul cu fata la sub-braţ avea viteză şi nu l-am prins în cadru

Un fel de Promenade des Anglais cu terase şi cârciumi abordabile
Douro desparte Porto de Vila Nova de Gaia, adică locul unde cresc butoaie cu vin de Porto

O doamnă stilată nu se suie niciodată cu picioarele pe vasul de toaletă, eu i-am zis...
Podişca aia construită de Gustave Eiffel. Jmecher Eiffel ăsta, a contribuit la Statuia Libertaţii, a proiectat gara Nyugati din Budapesta, observatorul astronimic din Nisa, Gara din La Paz, Poşta din Saigon şi podul de la Ungheni şi mausoleul familiei lui Petre Carp din Ţibăneşti. Ce i-a mai plăcut să se plimbe...

Da, ştiu, mulţumesc frumos pentru aplauze, dar mai urmează

Da, mă, ştiu, sunt bun, am io un simţ al frumosului aşa, nu ştiu cum să zic

Atâtea laude mai că mă fac să roşesc. De la vinul ăla de Porto pe care l-am băut pe mal

Mda, urât oraş

Grotesc de-a dreptul
Ziua parcă e mai altfel

O iluzie optică, era de fapt un ţăran care făcea pipi în spatele leului
Eu am zis că turnul ăsta e înclinat, dar s-ar putea să fie din cauza camionului care trecea prin faţă

Un talcioc, pe care bineînţeles că l-am colindat.

Aici, în funicular, aş fi vrut să ţin aparatul spre cer să pozez un pescăruş, dar aveam oole în gât şi asta a ieşit

Acum ştiu cum s-au inventat favelele

Promenadă, v-am zis

Nişte garsoniere pentru nişte portughezi vestiţi. Unii aveau garsonierele pe jos

Alţii aveau dormitoare comune

Ăştia sunt o parte dinre ei, dar nici aici nu par mai vioi

Un zombi venea să mă strângă în braţe

Ia gândeşte-te, cât timp dintr-o zi eşti filmat? Eu sunt pe stradă, la metrou, în magazin, pe stadion, la servciu. Nu-i înţeleg pe ăia de se mai filmează şi în pat

Infantele ăsta Henrique, cică nu avea ce face, se plictisea el aşa cu bani în visterie şi i-a venit ideea să cotrăbăie lumea. Aşa s-au inventat marile descoperiri
Camera arabă din camera de comerţ din Porto. Se vizitează pe bani buni şi nu ai voie să faci poze, eu am cordit câteva cadre

Din nou simţul meu artistic a ieşit la iveală, nu avea el astâmpăr deloc, ce să fac

La ăştia pe balcon dacă ai o erecţie rişti să-ţi violezi vecinu fără să vrei

Soare, ocean, plaja, oameni, tramvai, vatman cu ochelari abia apoi eu, dar nu mă văd, că eram în spatele aparatului

"Uite fata lu' tata, când o veni criza aia mare, să ştii cum să bagi şi tu o râmă în ac!"

Îl simt, e acolo...Armez, firul văjâie, pleosc. Controlez, simt, văd cum lingura se scufundă încet spre el şi el se mişcă. E conştient de forţa lui. Recuperez, încet. Încet! Calm, calm. Şi deodată, brusc, atacă! Valuri uriaşe! Coada lui pleascăie aruncând apa la mari înălţimi. Apoi ajuneg în străfunduri, îl simt. Unde scăpai? Eşti al meu, al meu. L-am prins, mulineta hârâie, hâr la stânga, hâr la dreapta. Nu, nu acolo, nu unde vrei tu, nu în stuf. Muşchii vibrează... Apoi îl văd uriaş, Moby-dick. Al meu, aşa, vino prietene, ai luptat frumos...Asta e tot, în fond e simplu, am prins Monstru, nu e mare scofală

Când soarele apune/ Conicaru' multe poveşti vă spune. N-am găsit altă rimă

Atunci când Oceanul vrea să fie mai sus decât soarele. Pfoaa, ce poetic sunt

Ăsta chiar a prins peştişorul de aur, după cât era de zâmbăreţ

Eh, erau ceva valuri, nu puteai să intri cu salteaua, dar puteai să te scalzi liniştit. Chiar dacă erai pe mal
Gara din Aveiro, Veneţia Portugaliei. N-am văzut Veneţia, dar dacă e aşa eu nu mă duc

Cică să nu-ţi faci chip cioplit în zid. Necredincioşi aveiroezii ăştia

Şi mai avea şi un coş pe frunte

Băi nene, câte fumuri aveau ăştia în cap... Credeau ei că au găsit cheia

Să-mi zică mie cineva dacă a mai văzut vreo femeie cu buzele pe orizontală?

Haur frăţioare, haur cât curpinde

Că doar n-au bătut drumul degeaba până în Brazilia până au descoperit-o

Un magraon la cârmă. Măcar în barcă să conducă şi ei

Toate vârfurile erecte ale bărcilor erau pictate într-un sitl propriu naiv-pornografic

Ăsta avea creierii varză, şi îi ieşeau prin frunte

3 stiluri arhitectonice dintr-o dată: ăia de jos luaseră credit de la ăia din spate, ca să se mute la bloc

În Matosinhos, adică în port, un domn ne prepara prânzul

Care iniţial arăta aşa

Ăsta venea cu barca să ia trandafirii de-i căzuseră toantei din mână când el vâslea ca prostu' în Cişmigiu

Nişte portughezi se săturaseră de o viaţă amară şi voiau să prindă acceleratu de nev iorc

Aici era un fel de colţul şahiştilor din Cişmigiu

La ăştia la grevă participă şi pensionarii. Ce le mai place dansul pinguinului...

Viitorul se găseşte întotdeauna în trecut

O biserică din Guimaraes, capitala culturală europeană 2012

Aşa arăta vesta antiglonţ purtată de regele Joao I parcă acu' aproape 1000 de ani

Cam aşa arată nişte bordeie ale sărăntocilor din Guimaraes. Imagine din teleferic

În mijloc, uşor stânga, se află "O Victoria Guimaraes nao e un mito. O victoria Guimaraes existe. Vem conhece lo!"
Vitraliu dintr-o biserică în care fluiera unu a pagubă

Suflet de vioară tată, ce să mai... Se vede clar cum viaţa depăşeşete toate vicisitudinile şi răzbeşte prin hăţişul pietros. Hai că ai luat-o razna

Pare un paratrăsnet, dar e un papă

O altă viloacă de pe dealul din Guimaraes

Aici am luat prânzul, invitat de duci în palatul lor

Toată, bă dar toată perioada, am fost urmărit de paparazzi

Aici am beut o cafea cu Fuhrerao

Una dintre puţinele clădiri nazi rămase în picioare, am sursele mele. Gara din Milano, ocupată acum de tiranica Monica

Domul din Milano, păzit bine de carabinieri, din cauză de suporteri ai Partizan Belgrad

Gara din Făurei, Scala din Milano

Leo de la Strehaia cugetă: Cruduţa sau Bianca?

Aşa i-a venit ideea cu omul vitruvian
Stăteau ăştia şi se gândeau, mă să intru în magazin să-mi iau una roşie sau să o cumpăr pe asta portocalie

După ce mi-am umplut geamantanele cu hanţe din pasajul ăsta, Vittorio Emanuele, m-am dus să văd şi Domul. Îmi mai rămăseseră nişte mărunţi şi voiam să-mi iau o reşedinţă, dar plictiseală mare mă la Milano

Zona anti Chivu


Pe toată durata şederii la Porto m-a lătrat pisica asta de m-a zăpăcit. Noroc cu dulăii ăia că m-au apărat


Mă tatuez - Maica Domnului, Isus pe cruce şi un trandafir mare

Da, trebuie să o fac, dacă sunt prost... Scenetă la metrou:
Pe peron la Victoriei fix lângă mine se întâlnesc 5 copii, trei băieţişi două fete, de vreoo 12-13 ani. Se pupă pe obraji aşa cum am observat că le e obiceiul. Se hlizesc niţel. Înspre noi vin doi puşti, de maxim 18 ani, unul mai grăsuţ, unul scândură. Un fel de Stan şi Bran. Fetele când îi văd îşi dau coate şi chicotesc. Pupezelor le cam sticleau ochii. Mă uit mai atent la ăstia doi, pantaloni mulaţi, tenişi de firmă luaţi din piaţă, maiouri ambii, unul gri, unul negru. Freze luate cu toporul sau cu sabia lui Ştefan cel Mare. Ce era special la ţărăneţi erau tatuajele, adevăratl motiv pentru care purtau maiouri. Unul, ăla mai slab, avea un sfânt sau ceva calare si cu o balanţă în partea de jos, pe bratul drept, de la umăr până aproape de cot. Alb-negru. Ăla mai gras, Bran, îl avea pe IIsus răstingnit, cu Maica Domnului îngenunchiată şi în partea de jos un trandafir mare. Tot alb negru. Dar frumos realizate, cred că au dat proştii ceva bani.
Mă şi se făleau ăştia cu tatuajele lor de numa-numa, cu mâinile în buzunare, jmecheri adică aşa. Dar se vedea pe ei că sunt cuminţei, adică nu aveau feţe de fioroşi. Nişte copii. Ăla mai slab încearcă să scuipe pe şine. A făcut-o la modul că am crezut că o să se scuipe pe piept. Tontovani rău, mă.
Vine metroul, gigălăii se reped pe uşă, nici nu-i lasă pe ăia să coboare şi se aşează amândoi pe scaune înaintea unei perechi cam pe la 50-60 de ani. Trece ceva timp, la ăştia se holba tot metroul ca la circ, v-am zis, nu erau din schemă.
La un moment dat moşu care nu apucase să se aşeze îi zice babei: Uită-te şi la ăştia! Eu ca prostul casc gura la ce zice moşu'. Ăsta mă vede şi nu mai zice nimic, chiar dacă baba insista: Zi dragă, care ăştia. Enervat moşu îi răspunde: Ăştia doi de stau pe scaun, nu vezi ce şi-au făcut pe ei? Şi dacă îi întrebi cine a scris Baltagul habar nu au. Ce să mai zic de Fefeleaga... Eu râd în sinea mea şi mai că-mi venea să aplaud la replica moşului.
Ca prostul, stau eu şi mă gândesc, mă Baltagul dă-l dracu' că n-oi fi aşa prost, ştiu...aaa şi Fefeleaga mă ştiu - Slavici. Hai zi cine a scris? Fără să gugăleşti şi dacă nu ştii merem şi ne tatuăm.
Tatuaţii au coborât în Ştefan cel Mare, în urma mea. Mi-am dat seama că sunt credincioşi practicanţi când l-am auzit pe unu înjurând: "Bă, să-mi bag * în Dracu, am ieşit pe partea ailantă".

Fă muia mai mică! Dă-te mare cu Has moro car

Văd zilnic  atâţia fătălăi şi zâne folosind cuvântul #uie încât îmi e ruşine că m-am mutat din Rahova. Măcar acolo îl auzeam de la cei ca...