Prinţul din Levant - Ţiriac

De aproape un deceniu cred, an de an la fiecare început avem un nou pluguşor - Ţiriac e criminal! Toate ziarele, în fiecare an mai puţine, urlă ca la "Sorcova vesela" că Ţiriac e criminal, că îi cheamă pe bogatanii Europei şi lumii şi contribuie împreună la diminuarea fondului de vânătoare. Aşa se numeşte, că vrem, că nu vrem, că iubim natura, râul, ramul, tot e azi 15 ianuarie, porcii mistreţi intră în fondul de vânătoare. Deci, ghici ce, conform legii din România, mistreţii există ca să fie vânaţi. Plecând de la ideea că nu am descoperit acum ce e aia vânătoare, ce ne deranjează de fapt? Că sunt vânaţi de bogatani şi nu de vânătorii de la ocoalele silvice? Pentru că în cazul în care Ţiriac decide mâine să-şi ia gardurile ce împrejmuiesc domeniul de la Balc, şi să facă fileuri de tenis din ele, porcii mistreţi vor fi ucişi cu acelaşi sânge rece de vânătorii angajaţi de stat la ocoalele silvice. Aşadar nu gândim aşa, pentru că am fi ipocriţi. Noi suntem doar deontologi, noi scriem editoriale cu tâlc, unele foarte deştepte, despre "abatorul" de la Balc. Aşa-i, e un abator, animalelor nu li se dă nicio şansă, sunt gonite de gonaci, că de-aia sunt ei gonaci şi nu copii de mingi, în bătaia puştii. Dar asta e vânătoarea, de când lumea au existat gonaci. Hai nu chiar de când lumea, dar să nu ne întoarcem la preistorie. De când există vânătoarea ca formă de divertisment. Că nimeni nu e atât de imbecil să creadă spre exemplu că regii evului mediu spre exemplu vânau de foame. Şi doar aventurierii plecau de capul lor în creierii munţilor să-şi caute singuri prăzile.  
Gândul bun, de-mi trece prin cap ca un glonţ, îmi zice că vânătoarea nu e o tradiţie la noi şi că ăsta ar fi un motiv de critică absurdă. Şi aşa-i. Altfel, ce ne-ar face pe noi, ăştia de mai tăiem un porc de Crăciun, nu de foame, ci de dragul tradiţiei, să-i criticăm pe bogaţii veniţi la Balc? Se spune că ăia nu ucid din necesitate. Hai mă, că şi noi halim şi porci, şi pui, şi vite şi nu din necesitate. Am putea de dragul animăluţelor să o ardem pe spanac, dar caltaboşul e bun. Ce să mai zic de şorici. Dă-le dracu de urzici! Deci nu prea e diferenţă între necesitate şi utilitate, aşa cum mă îmboldeşte un alt gând bun. Că putem trăi liniştiţi, şi unii zic mai bine, doar cu legume.
Bă, e crimă sadică să-i bagi mistreţului un glonţ în frunte. Bă dar cum e pe lângă cuţitul în gât, în piaţă, înainte de Paşti, mielului legat de picioare şi ţinut câteva zile în remorcă, alături de alţii 500 de confraţi? Da mă, dar acolo e tradiţie, religie, nu ne jucăm cu asta. Mă, omeneşte vorbind, mâine ai de ales între două morţi un glonţ în cap sau un cuţit în gât, legat de picioare? Alege! Atât am avut de zis.  
De fapt ce ne seacă la vânatoarea de la Balc, că Ţiriac şi ai lui nu sunt nişte prinţi din Levant să caute "mistreţul cu colţi de argint" şi sunt doar oameni ca şi noi, cu plăceri şi tradiţii morbide? Sau că sunt bogaţi şi pot să vâneze şi noi nu? Nu, că am fi ipocriţi. Şi noi nu suntem ipocriţi, suntem doar poeţi. Azi e 15, v-am zis. Hai mai bine în poezia noastră să mai citim o ştire sau să o concepem despre moarte mai bine. Ne revoltăm la crimele de la Balc, dar îl devorăm, cald încă, pe Sergiu Nicolaescu.

No comments:

Fă muia mai mică! Dă-te mare cu Has moro car

Văd zilnic  atâţia fătălăi şi zâne folosind cuvântul #uie încât îmi e ruşine că m-am mutat din Rahova. Măcar acolo îl auzeam de la cei ca...