mov cu galben ce dã?

Întotdeauna i-a stat bine în mov. Nu prea bag culorile în seamă de obicei, dar acum nu pot să nu remarc faptul că movul ăsta se potriveşte perfect cu albastrul din ochii ei şi cu galbenul părului. Sau poate o fi Bacovia de vină, că dintre toţi mie tristul ăsta mi-a plăcut? Nu ştiu. Ştiu doar că mie îmi place movul iar ea... ce să zic...e cu adevărat frumoasă. Şi fix acum, fix acum începe o melodie pe care n-am mai auzit-o de ani de zile. O strâng la piept şi nu primesc decât o strângere la fel de drăgăstoasă. Hmmm. M-o iubi măcar pe sfert din cât o iubesc eu? Nu zice nimic, doar mă ţine de gât şi amândoi fredonăm cu ochii închişi... papa nanaaaaa...tamtaannaanaa. Oamenii nu sunt deloc proşti când caută fericirea. 

Uatdăfac? Uatdăfac? De unde mirosul ăsta şi ce am pe faţă? Aaa, îi iau piciorul abia scos din gură de pe faţa mea, i-l şterg, îi închid capsele de la costumaşul mov, o pup cu zgomot pe frunte, o pun în pătuţ la ea, iau pampersul ăla plin, îl împachetez şi-l duc direct la ghenă, că nu se poate altfel.