
Am auzit pe cineva care e obisnuit sa munceasca la fiecare sfarsit de saptamana ca in duminicile libere, vreo 6 pe an, nu-si gaseste locul. "Nu stiu ce sa fac duminicile cand nu sunt la serviciu".
Cica doua foste puscariase, colege de celula, eliberate in acelasi timp, au mai zabovit timp de cateva ore in fata inchisorii pentru a mai discuta cateva lucruri.
In ambele cazuri naravul isi spune cuvantul. Obisnuinta si obiceiurile cred ca sunt caracteristicile de baza ale unui om. Ce credetzi ca ar fi facut Eminescu daca iar fi luat cineva deprinderea de a scrie? Ce s-ar fi ales de Schumacher daca l-ar fi oprit vreun doctor sa mai piloteze? Ce ar fi facut Brancusi fara o mana?
La o emisiune teve in care barbatii si femeile demonstreaza la popor ca-si pun coarne am auzit un conational cum ii vorbea reporterului despre comportamentul sotiei inselatoare: "Ce facea cu poza mea fara cap?( o prinsese pe coarda cu o poza asupra-i in care incornoratul nu avea cap) Se ducea la vrajitoare. Vroia sa ma vada suib pamant? Asta (nevasta) trebuia tinuta in casa si calcata pa cap, da' am zis sa o las sa se duca la munca, sa nu se indobitoceasca. Si uite ea ce face..."
Cateodata (cazul lui) nu e bine deloc sa renunti la vechile obiceiuri.